fără toane

Dacă la nivel macro (economie mondială, naţională, etc.) suntem într-o nebuloasă totală, la nivel micro ( familie, casă) mă bucur de fiecare reuşită.

De exemplu, acum ceva vreme, mai exact acum 6 luni ne-am luat un aspirator nou, şmecher, cu spălare şi cu tot felul de funcţii inutile pentru o casă de oameni normali. Dar de, aşa suntem noi, dacă se poate unul mai bun, de ce nu. Total greşit, dar învăţăm din greşeli, nu-i asa?

Ei bine, în a 5 zi de când am luat aspiratorul ăsta nou, l-am dus la service. Mai bine zis, soţul l-a dus, că el avea un fix cu spălarea şi a observat că minunea de aspirator nu spăla cum trebuie. După circa o săptămână l-am luat acasă şi a funcţionat cum trebuie vreo lună, după care din nou la service, de data asta cu altă problemă care s-a rezolvat şi ea în 10 zile.  Toate bune şi frumoase până pe 03 martie, când maşinăria a cedat din nou. De data asta i-a murit motorul, aşa că seviceul a comandat motor nou pentru el. Mda, numai că motorul nu vine aşa uşor şi  mai veneau şi  sărbătorile.

Am uitat să vă spun că nu aveam aspirator de rezervă, aşa că încercam să salvăm aparenţele cu o mătură obosită.

Sorin mergea aproape zilnic la service şi primea inevitabil acelaşi răspuns: “n-a venit piesa“. 🙁 În joia de dinaintea Paştelui am luat toate actele şi m-am dus la serviceul de aspiratoare. Nu cu gandul să fac scandal. Adica, nu să fac mare scandal…

Am început normal, le-am spus că am nevoie urgentă de aspirator şi nu plec de acolo fără aspirator, nu neapărat al meu, pentru că dacă nu are motor, n-am ce face cu el, dar macar să-mi dea ceva la schimb până se repară ăla, ceva cu care să-mi fac treaba. Doamna de la recepţie a spus că ea nu-mi poate da aşa ceva, să vorbesc cu omul de service. Am vorbit şi cu omul de service şi mi-a spus că el nu poate hotărî nimic în acest sens şi m-a trimis la şef. 🙂

Şefului, pe care îl bănuiesc că m-a auzit discutând cu angajaţii săi, nu i-au trebuit mai mult de două vorbe din partea mea şi a spus doar atât către recepţioneră: “Fă-i, te rog, o fişă de schimb doamnei”. Pur şi simplu. Nu tu ceartă, nu tu rugăminţi, n-a fost nevoie de nimic, başca, toată povestea s-a desfăşurat în nu mai mult de 5 minute. Ba şefu’ a mai şi făcut un spirit de glumă: “Doamnă, noi am vrut să vă scăpăm de curăţenia de Paşte, dar dacă insistaţi…”

În continuare mi-au dat o fişă de schimb şi aspiratorul stricat, apoi m-au trimis cu ele la magazinul de unde am achiziţionat aspiratorul. Acolo totul a fost super simplu (oricum, faptul că am avut cutia de la aspiratorul stricat  şi toate accesoriile a fost un must).  Doamna de la service magazin (Metro) ne-a făcut retur la  factura iniţială şi casiera ne-a restituit banii cash. Puteam, dacă vroiam, să luăm acelaşi model de aspirator nou sau pur şi simplu mă puteam duce în altă parte să-mi iau ce model vreau. Am ales să-mi cumpăr tot de acolo un aspirator mai normal, mai mic, mai fără spălare, mai ieftin evident. Am făcut şi o parte din cumpărăturile de Paşte cu diferenţa de bani.

So, am aspirator nou. 🙂

Nu uitaţi de masa pe care am pregatit-o aseară pentru voi. 😀