fără toane

Fiica-mea vrea caiet de biologie, curatenia de Pasti nu se face singura si ziua se mareste. Cu chestiile astea in minte, ajung dimineata la birou si incep sa citesc mailuri.

Printre cele 5236 de mailuri necitite,  gasesc request de prietenie de la 5minutedeplacere, pentru a-l adauga ca prieten pe facebook. De obicei, ce nu cunosc, ignor, cum insa, n-am intalnit inca pe cineva care sa ignore placerea, aparent fara explicatie, am acceptat. Deh, trebuie sa-mi satisfac si eu curiozitatile cumva.  Ajung intr-o pagina extrem de prietenoasa si aflu ultima gaselnita: un magazin online de shopping gratis.

Hm, mi s-a parut ca am citit shopping gratis…ce misto ar fi fost. Mai citesc odata. Stai sa vezi ca stau bine cu vederea, chiar daca ochelarii mei jmecheri m-au scos de multe ori basma curata. Am citit bine, numai ca nu inteleg. Vedeti dumeavoastra, cu capul nu stau chiar asa de bine.

Cand m-am trezit azi dimineata, shoppingul era pe bani. Ce-or vrea sa spuna cu gratis? Cum, sincer, nu cred ca-i pe bune, ca orice om care tine la banii lui si stie ca nimic nu-i gratis, caut sa inteleg chichita. Nu-i rost de asa ceva.

Deocamdata sunt afisate doar poze cu produsele, ca la o prezantarile de moda. Eu n-am stat insa pe ganduri si mi-am ales un produs pe care l-am si tag-uit.  Ca rasplata am primit un cod. Mare chestie, habar n-am la ce-mi foloseste, dar stiu sigur ca e gratis. Codul zic.

Ce-ar trebui sa fac acum cu el? La ce-mi va folosi? Ei bine, in stadiul asta sunt acum. Ma simt ca-n filmele cu gansteri, unde personajul pozitiv gaseste-n mana mortului o cheie, care-i va folosi apoi, negresit,  pentru dezlegarea misterului. Extrapoland, codul asta al meu sigur ma va ajuta sa deschid, vreo usa secreta din magazinul asta online de shopping.

N-am ce sa fac, il pun deoparte, imi golesc mintea de el pana pe 19 martie si-mi vad de ale mele… Fiica-mea vrea caiet de biologie, curatenia de Pasti nu se face singura si ziua se mareste.  Eu am cod. Toate se leaga, parca vad ca nimic nu-i intamplator. 😀