Acum vreo zece ani intram in bransa asta, a vanzatorilor cu facultate. Cred ca diferenta intre noi si restul vanzatorilor este ca in loc de tejghea noi avem cate un birou. In rest totul e aproape la fel. Tot asa de politicos trebuie sa fii in ambele situatii, la fel de bine trebuie sa-ti cunosti marfa si sa-ti apreciezi clienti. Desigur astea intr-o lume perfecta.
Pe vremea cand eu m-am angajat prima data la departamentul de vanzari al unei firme, astia vroiau sa vand orice si sa raspund clientilor la orice intrebare cu: “Avem, sigur ca da.” Aveam la depozit. Eu eram chiar fericita ca aveam de toate, pana am inteles ca citeste mai departe
(Visited 43 times, 1 visits today)
Pe vremea cand am incercat sa ma apuc de vanzari ( mi-a trecut repede), aveam un nene care ne “antrena” si care ne-a spus din capu’ locului ” in vanzari nu exista: nu am, nu se poate, nu exista…etc. Daca o sa faceti vanzari trebuie sa va scoateti din vocabular cuvatul NU”.. 😛
@Nicu- ce zice el e valabil bre. Doar ca trebuie evitat cuvantul nu. 🙂
Eu am aplicat principul in medicina.
Am spus ca pot sa invat sa vindec aproape orice (inca nu sunt dus cu capul sa afirm “orice”)… si, culmea culmilor, am reusit sa pot sa abordez “aproape” orice.
Amu, eu nu stiu sa ma vand. Si am avut intotdeauna probleme cu acest aspect; orice am incercat sa vand, nu am reusit. Si am respectat toate recomandarile de care povestiti voi. Se pare ca mai exista si ceva numit ‘soarta’ pe aici.
Deci, degeaba stiu toate cate le stiu. Nu o sa vedeti niciunde policlinica Darael. Si, chiar daca stiu o gramada de lucruri, nu beneficiaza nimeni de ele. Cu exceptia norocosilor de care imi e mila pe strada si pe care ii vindec fara ca macar sa stie (nu intrebati cum, e secret de servici 😀 )
@darael- Tu esti un caz special. Soarta conteaza mai mult decat toate regulile de conduita invatate. 🙂
Nina, câtă dreptate ai… Dacă un client revine înseamnă că ești un vânzător bun. Și da, sinceritatea în vânzări înseamnă mult. Nimeni nu vrea să fie păcălit pe banii lui. Nu vrei un bulz ardelenesc ? 🙂
@cristian- sigur ca vreau. Ce intrebare-i asta? 😀
mai, ce faceti aici, sunteti cuminti?
nina, creion cu mina chimica ai?
N-am Ioana. De ce intrebi?
voiam sa cumpar.
@Ioana- iti fac rost si-ti dau de proba. 🙂
ninaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa, stiu ce vreau in loc de cartea pe care am castigat-o atunci cu sabina si cristian, carte pe care sigur o am, sau daca nu o am, sigur nu am timp sa o citesc decat la calculator, iar in format electronic nu o ai tu si oricum nu m-as indura sa te lipsesc de o carte intreaga.
deci e ceva ce ai sigur, desi nu ai chiar tu, nu e vorba de creion chimic, dar are a face cu creioane, nici de ciocolata, dar are coperti. ai voie sa ghicesti din trei incercari.
(puteam sa spun direct, dar ca sa nu zici ca nu te solicit dpdv intelectual)
@ioana- mai bine spuneai direct ca mi-e somn de mor si n-as vrea sa ma solicit d.p.d.v. intelectual 😀
Vrei un bloc de desen?
bine, te iert pentru ca esti pe-aproape.
vreau o carte de colorat 😀 dar nu cu desenel din alea simplutse 😀
hmmmmmmm da de care? Zi bre exact daca stii ce vrei. 😀
mi-ai adus aminte de “preistorie” … in primul meu an de munca la o firma de import-export (mai mult import decat export) am invatat un lucru foarte haios de la fostul meu patron: “esti bun daca il faci pe “ala” [clientul] sa iti plece din birou fericit ca NU i-a venit marfa” … hihihi, noi ii spuneam ca e pe Otopeni si ea nici nu plecase catre Schipol – Amsterdam. N-o sa iti vina sa crezi, da’ astia au fost cei mai buni clienti. Pana mi s-a taiat si n-as fi in stare acum sa vand nici un mosor cu ata …
pai nu stiu bre ce vreau :))) carte de colorat d-aia pentru care sa colorez, deci. creioane cer altcuiva.
@Mihai- asta cu (mai mult import decat export) mi-a facut ziua. 🙂
@Ioana-am intees eu carte de colorat. m-ai pierdut la “desene nu prea simplutse”
adica sa fie mai complicate, asa, pentru mintea mea :))))
@ioana- o sa incerc sa-ti gasesc. 🙂