Azi nu am dispozitie pentru a putea scrie sau macar gandi, ceva coerent. Sunt inca sub influenta vestilor de aseara. 🙁
M-am mai inveselit o idee, cand am vazut ca, in continuare romanii stiu sa faca haz de necaz, chiar si atunci cand necazul e al lor. 😀
Il sun pe vara’miu la tara, la Gemenele de Braila, sa-l intreb cum sta treaba la ei. Locuiesc intr-un sat vecin cu cel al parintilor mei. El radea. Il intreb cum e casa? El zice “Casa e ciuruita, zici ca au tras cu ghiulele in ea, dar e inca in picioare, sunt multumit”. Eu ” Geamurile?” El ” Is sparte numai 6.”
Sase sunt toate geamurile de la casa. Poate chiar mai putine. El glumet in continuare. Eu intreb ” Gradina?” El “Care gradina? Nu mai avem nici o gradina.”
Eu “Tu unde esti acum?” El “Pe ulita ca Moromete, ma duc sa vorbesc cu satul.” 😉
Romanii mei sunt tari ca brazii si ca sa citez pe cineva ” Tot ce nu te doboara, te face mai puternic.” Hai ca mi-a revenit dispozitia. 🙂
Asta ii tine tari, puterea de a zambi si de a trece mai departe, indiferent de ceea ce s-a intamplat.
Nina, îmi pare rău pentru ce s-a întâmplat. Sper să fie bine. Ai un văr de ispravă 🙂
Primul lucru la care m-am gandit era “ce simpatica abordare”… dar apoi m-am uitat in adanc si m-am intristat.
Doar din varful buzelor vorbeste asa varul tau. Doar ca sa braveze. Nu, nu a inteles lectia primita. Si nici macar nu se gandeste ca poate invata ceva din aceste intamplari.
Scuze, dar nu pot sa nu spun aceste lucruri. Cine stie, poate le citeste si poate profita de ceea ce spun.
Ma bucur ca ti-ai revenit.
Ai sa vezi ca totul este / va fi bine. Si pentru tine si pentru toti cei la care tii.
@Nicu- Ai dreptate. S-ar schimba ceva daca ar plange?
@Cristian- multumesc pentru vorbe. 🙂
@Darael- varul meu asa-i de felul lui, orice s-ar intampla pentru el nu-i o tragedie. El zice doar, bine ca nu a murit nimeni. In rest toate se repara si el e om muncitor. Acu’ ca a bravat sau nu aseara, asta e alta poveste.
doar momentele de genul asta ne arata cat suntem de insignifianti in fata fenomenelor naturii… si daca stau bine sa ma gandesc… nu numai
@stelian – chiar. Mama mea zicea odata “Agricultura e o loterie mama” 🙁
mujer, dupa 2 accidente de masina, am invatat ca cei mai importanti sunt oamenii si nu lucrurile … dar nu pot sa nu remarc cat adevar graia rebreanu … pentru oamenii simpli, de la tara, pamantul e totul, pentru el traiesc si pentru el mor (uneori prea devreme) 🙁
@Coana zoitzica- Gura pacatosului adevar graieste. 🙁
Imi pare rau pentru pagube…
offtopic: leapsa ceruta http://thoughtsbyada.wordpress.com/2009/06/01/leapsa-de-firma/
@Ada- Multumesc! 🙂