fără toane

Mentinez ca am acceptul copilului sa scriu acest post.

Sonia are un jurnal, in care scrie din cand in cand cu ce-si mai petrece timpul, desi a aflat de la nu stiu cine, ca in jurnal nu trebuie sa scrii ce ti se intampla, ci ce-ti doresti tu si nu vrei ca ceilalti sa afle. Ea zice ca  tot ce-si doreste ne spune, ca asa a observat ca i se implinesc dorintele mai repede. 😀

 Nimeni nu citeste ce scrie ea acolo, nici macar Iulia, insa ea nu ne interzice sa-l citim, zice ca e ca o poveste in care personajele sunt reale. Jurnalul l-a luat, cum era si normal cu ea la tara la bunici. Aici era tot timpul lasat in fata mea pe masa, insa nu ma tenta sa-l citesc, mai ales ca scrie atat de urat (caietul nu are paginile liniate si ea scrie stramb) incat cu greu as intelege ce-a vrut sa spuna.

La un moment dat a batut vantul, caietul s-a deschis (stiu ca suna ca-n filme, da’  fix asa a fost 🙂 ) si mi-am aruncat ochii pe foile mazgalite de un stilou, care a si curs pe alocuri. Imi pare rau ca n-am o poza sa vedeti grozavie de caligrafie.  Am citit numai ultimile doua pagini, pe care vi le redau, citate aproximativ:

sambata 13 iunie 2009

*A sosit in sfarsit si ziua cea mare. Azi plec la tara la bunici. Abia astept sa ajung, sa-mi regasesc prietenele si sa ne petrecem impreuna vacanta de vara.

*Of, am intarziat un pic plecarea, pentru ca am trecut pe la Cora sa mai luam cate ceva pentru bunici. Mancare adica. 😀

*Of, ne-am mai intoars si acasa pentru ca tati a uitat sa i-a ceva, un aparat, cu care sa-l ajute pe tataia la treaba. Abia astept sa ajungem.

*Sunt cea mai bucuroasa! Am ajuns in sfarsit la bunici. Imi place mult de tot aici. Imi vine sa locuiesc aici si sa ma duc la scoala asta din sat care e foarte frumoasa. Am fost cu Iulia si l-am plimbat pe Deizi, (n.r. asta-i cainele bunicilor) si m-am distrat pe cinste.  Sunt foarte fericita si entuziasmata, ca am ajuns la bunici! Va fi o vacanta minunata!

duminica 14 iunie 2009

Azi este cea mai plictisitoare zi din viata mea. Niciuna dintre prietenele mele, nu a venit inca la bunici. Iulia (alta Iulia),  singura pe care era normal sa o gasesc acasa, este internata in spital. Mi-am dat seama ca nu am nici piscina si ma plictisesc rau aici. Ma duc sa vad ce pot sa fac, sa-mi treaca plictiseala….