fără toane

Am cunoscut de-a lungul timpului, ca si voi cred,  oameni si oameni. M-a ferit Dumnezeu de canalii, nu am intalnit, sau daca i-am intalnit, n-am interactionat. Din oamenii astia multi, cativa mi-au devenit prieteni. Cand spun prieteni nu ma refer neaparat la faptul ca vorbim zilnic, sau ca ne vizitam des. Se mai intampla sa mergem impreuna la distractii, dar nici asta nu-i neaparat.

Cand spun prieteni, ma refer la oameni pe care te poti baza. Nu mai ai bani pana la salariu, te imprumuti la un prieten. Ai nevoie de bormasina, iei de la el. Vrei sa stea cineva o zi cu copiii., apelezi la ea. Ce daca nu are inca copii. Ii iubeste si se va descurca. Uiti ca e miercuri si trebuie sa-ti cumperi o carte. Ti-o aduce ea, pentru ca te cunoaste suficient de bine, incat stie ca sigur ca tu vei uita. Are nevoie sa vorbeasca cu cineva, tu esti acolo, cu sfaturi sincere si pertinente. Rolurile evident se pot schimba.

Ideea este ca suntem prietene. Este unul dintre putinii oamnei cu principii pe care ii mai stiu. La ea respectul de sine il regasesti exact asa cum este el explicat in dex.  Si acum a ales sa plece. 🙁

Intotdeauna e greu cand un prieten drag pleaca departe. Nu conteaza ca e Buzau sau Amsterdam. Pentru mine, care abia reusesc sa fac o vacanta pe an afara si in cel mai bun caz inca una prin tara, Buzaul e departe oricum.

Ma doare sufletul pe de o parte. Cum sa nu te doara, daca unul din oamenii care ti-au fost alaturi cand doctorii ti-au spus “vom incerca sa te salvam“, pleaca?

Pe de alta parte ma bucur. Viata la care pleaca e altfel si cand spun altfel ma refer in primul rand la mai mult timp liber castigat. Se intampla asta intr-un moment excelent pentru ea. Poate mai bine de atat nu se putea.

Pentru ca avem acum, mai mult decat oricand, multe cai de comunicare, mai am o speranta, cum ca lucrurile nu se vor  schimba radical. Insa pentru moment, nu-mi ramane decat sa ma bucur pentru ea si sa-i urez numai bine in tot ce va face de acum inainte.

Multe bucurii de aici in colo Nicol!