La micul dejun luat in fata calculatorului, am cautat pentru copii, nuvela Puiul de Ion Al. Bratescu Voinesti. Do you remember? Le-am tiparit-o la fete si le-am urat, spor la citit. Hehehe, daca ar fi asa de simplu. Da’ nu-i. Pentru ca eu, vreau sa stiu si ce au inteles si nu le intreb asta atunci cand termina de citit, ci din cand in cand pe parcursul povestii.
Citeste Sonia cu voce tare:
“Intr-o primavara, o prepelita aproape moarta de oboseala- ca venea de departe, tocmai din Africa- s-a lasat din zbor intr-un lan verde de grau, la marginea unui lastar. Dupa ce s-a odihnit vreo cateva zile, a inceput sa adune betigase, foi uscate, paie si fire de fan si si-a facut un cuib pe un musuroi de pamant, mai sus, ca sa nu-l inece ploile; pe urma, sapte zile de-a randul a ouat cate un ou, in total sapte oua mici ca niste cofeturi si a inceput sa le cloceasca. Ai vazut cum sta gaina pe oua?”